Tu, eu, noi…

Tu-mi esti visul ce dispare-n zori,
Oaza de desert si nori.
Ploaia ce-mi stropeste azi fereastra
Tu esti viata si napasta.
Si plec…nu te mai ating, nu ma mai atingi
Poti sa plangi, poti sa strigi,
Nu a contat si nu va conta
Iarna asta-i doar a mea.

*

Pe strazi pustii ma-ntalnesc cu vantul
Privirea lui imi mangaie iar gandul
Un film cu noi curge in fulgii din parul meu,
O seara fara margini pe langa Ateneu
Noaptea safirelor ce mor numarand clipe,
Ale noastre anotimpuri aruncate-n cripte.
Aleatoare existenta a unui noi ce a sfarsit in spuma
La Marea Neagra scufundat in furtuna
Un zambet, o poza, un sarut ce arde in soarele de mai
Ne-am cufundat privirea-n Crai
La munte focul arde-n amintire
Unde ti-am refuzat prima privire –
Am fugit mereu de tine, de cerul din ochii tai
Mi-au parut reci si goi –


*
Eu ti-am aruncat un ramas-bun
Dar l-ai uitat pe drum –
Am plecat…dar cine a uitat ?!
Prima speranta, primul gand furat
Prima strangere de mana
Telefonul suna de-o saptamana.
Tu nu uiti
Eu stiu c-am fost infranti
De noi –