Gloata gandurilor

Am in fata examene si randuri nescrise
Ganduri incalcite infiorate de vise,
Port o povara pe care nu o simt
O zi in care am uitat sa mint –
Si niste vorbe pe care nu le-am spus
Precum un negru nedeslusit apus,
Acolo unde norii-mi pandesc dezamagirea
Cuprind in bratele-mi de vant privirea
Viitorului ce-mi spune invata :
Sa pierd, sa uit ca sunt doar o paiata –
In balciul vietii o sa ma petrec
Mixand realul searbad indirect,
Scotand din cochilii atatea personaje
Uitand ca sunt doar ale mele decupaje
O gloata pe care spectatorii o aclama inca
Simtind pentru ea o foame adanca –
Vazand doar ce vor sa vada
Un virtual intrupat de-a ochilor corvoada
Sa fug?! De cine, caci pentru mine gloata nu exista,
Nici spectatorii, dar poate sunt doar trista
Sa plec, de ce as mai ramane ?!
Zilele-mi n-au chip sau nume
Ma plimb prin labirint
Pentru ca uneori imi place sa mint
Precum acum
Si sa pornesc pe-alt drum,
Sa dau iar pagini, in care am uitat sa cred
Sa le arunc, din minte sa le sterg
S-afirm enormitati inca o data,
Pentru ca adevarul nu-i inghitit de gloata.